Sistemul de educație din România nu este suficient conectat la nevoile pieței muncii, iar legătura dintre ceea ce învață elevii și competențele cerute de angajatori rămâne slabă. Un audit al Curții de Conturi arată că firmele nu sunt consultate sistematic atunci când se stabilesc programele școlare, iar traseul absolvenților nu este urmărit printr-un sistem unitar.
De asemenea, numărul de locuri din liceele teoretice este stabilit în principal pe baza datelor din trecut și a preferințelor elevilor, nu în funcție de cerințele actuale ale economiei. În schimb, în învățământul tehnologic și profesional există deja parteneriate cu firme, stagii de practică și programe adaptate la nevoile locale, însă această colaborare nu este generalizată în toate liceele.
Citește și: Radio România Actualități organizează concurs cu sejur la Poiana Brașov în emisiunea Prietenii de la Radio
Diferențe între licee și lipsa unui sistem unitar de urmărire a absolvenților
Auditul relevă că relația dintre școală și piața muncii depinde prea mult de inițiativa individuală a conducerii liceelor sau a profesorilor. În multe cazuri, colaborarea cu mediul economic este limitată, iar statul nu dispune de mecanisme suficiente pentru a menține această legătură. În plus, nu există o bază de date unitară pentru urmărirea traseului profesional al absolvenților, ceea ce face dificilă evaluarea impactului educației asupra inserției lor pe piața muncii.
Astfel, sistemul nu poate răspunde clar la întrebări precum câți elevi merg la facultate, câți se angajează imediat sau în ce domenii activează. În plus, diferențele între județe și licee în privința colaborărilor cu mediul economic accentuează dezechilibrele în pregătirea tinerilor pentru piața muncii.
Conform Adevarul.ro