Sute de euro ar putea lipsi lunar din salariile angajaților din Germania, care nu sunt conștienți de drepturile lor.O hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat regulile referitoare la anumite deplasări profesionale, având un impact semnificativ asupra acestora.
Pe 9 octombrie 2025, CJUE a emis o hotărâre în cazul C-110/24, care afirmă că deplasările realizate de angajatori, de la un loc de întâlnire prestabilit la locul de muncă și retur, sunt considerate timp de muncă.Aceasta permite angajaților să solicite compensații pentru aceste intervale, care ar putea depăși suma de 400 de euro brut lunar, având în vedere că, începând cu 1 ianuarie 2027, sumele calculate pe baza salariului minim vor crește.
Citește și: Consulatul General al României la Cahul oferă informații consulare
Condiții pentru recunoașterea timpului de muncă
Recunoașterea deplasării ca timp de muncă nu implică automat plata fiecărui minut la tariful obișnuit.Cazul analizat de CJUE a implicat angajații unei companii de protecție a mediului, care erau obligați să se prezinte la un punct de întâlnire stabilit de angajator, de unde erau transportați la locurile de muncă.Problema a fost că angajatorul considera doar drumul dus ca timp de muncă, nu și întoarcerea.
Judecătorii europeni au concluzionat că ambele tipuri de deplasări trebuie să fie tratate ca timp de muncă, deoarece angajații se află la dispoziția angajatorului și nu pot să își gestioneze timpul liber în aceste momente.Această reglementare se aplică indiferent dacă angajatul conduce vehiculul sau călătorește ca pasager, atâta timp cât se respectă condițiile stabilite de instanță.
Hotărârea este relevantă pentru angajații care nu lucrează într-un singur loc, ci sunt trimiși de angajator în diferite locații, cum ar fi muncitorii din construcții sau meseriașii.De asemenea, angajații care desfășoară activități pe teren pot beneficia de drepturi similare, conform deciziilor anterioare ale instanțelor germane.
Este important de menționat că drumul de acasă la locul de muncă fix rămâne, în principiu, o deplasare privată, iar angajații nu pot solicita plata pentru aceste navete obișnuite.