Sursă: Mediafax.ro

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi o decizie importantă în cauza «Lin II», însă aceasta nu schimbă radical modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale, afirmă președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu.

Traian Briciu susține că decizia CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi reexaminare. Într-o analiză pentru publicația Adevărul, acesta afirmă că «cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023» și că situația nu se schimbă semnificativ, fiind deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație.

Impactul deciziei CJUE asupra justiției din România

Președintele UNBR explică că hotărârea CJUE precizează clar că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției. În plus, instanțele naționale trebuie să aplice cu bună-credință dreptul european, conform deciziei.

• Decizia confirmă că hotărârile definitive pronunțate pe motivul prescripției nu mai pot fi reanalizate
• Dosarele aflate pe rol rămân în centrul dezbaterii
• Impactul asupra proceselor în curs nu este clar, iar instanțele nu trebuie să renunțe automat la hotărârile anterioare

Principiul legii penale mai favorabile și impactul constituțional

Traian Briciu amintește că soluția Înaltei Curți din 2022 s-a bazat pe principiul constituțional al legii penale mai favorabile (mitior lex), care trebuie aplicat retroactiv conform articolului 15 din Constituție. Aceasta reprezintă o obligație constituțională, nu o opțiune.

El subliniază că, deși decizia CJUE aduce clarificări, nu invalidază automat decizia din 2022 a Înaltei Curți, iar principiul legii penale mai favorabile rămâne fundamental pentru protecția drepturilor fundamentale.

În concluzie, decizia CJUE consolidează anumite principii, dar nu schimbă radical modul în care instanțele române vor aplica legislația privind prescripția, iar procesul legislativ și constituțional continuă să fie fundamentale în această discuție.