România a solicitat oficial sprijinul Uniunii Europene pentru a amâna închiderea unei centrale pe cărbune, temându-se că această decizie ar putea duce la probleme majore în asigurarea energiei în sezonul rece al anului 2026-2027. Guvernul a transmis că oprirea unității în august ar putea pune în pericol siguranța energetică a țării în timpul iernii următoare, iar subiectul a fost preluat de presa maghiară, accentuând riscurile pentru sistemul energetic național.

Ce impact ar putea avea închiderea centralei pe cărbune în România

Potrivit informațiilor oficiale, România face lobby activ la Bruxelles pentru a obține o amânare a termenului de închidere a unei unități a Complexului Energetic Oltenia, prevăzută pentru 31 august 2026. Guvernul susține că această decizie, dacă nu va fi modificată, ar putea duce la reducerea semnificativă a capacității de producție energetică, mai ales în contextul în care alte centrale, precum cea de la Mintia, vor fi în faza de testare abia spre sfârșitul anului.

• Unitatea de la Ișalnița, care trebuia predată din 2020, va fi finalizată abia în faza de testare la sfârșitul anului 2026.
• Capacitatea totală a centralelor pe cărbune funcționale în prezent este de 1.905 MW, peste cea a centralei nucleare de la Cernavodă.
• În iarna viitoare, Cernavodă va funcționa cu un singur reactor, sporind riscul de penurie energetică.
• În martie 2026, România a oprit un bloc de 285 MW al CEO Turceni, iar oprirea celor două blocuri de 50 MW de la Govora este planificată pentru august.

Situația actuală a sistemului energetic și scenariile de viitor

Guvernul a modificat legislația privind centralele pe cărbune pentru a respecta condițiile PNRR, impunând sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de închidere. În același timp, sistemul energetic național a înregistrat recorduri de producție solară, atingând 2.600 MW pe 29 mai, ceea ce a dus la acoperirea a două treimi din consumul național în orele de vârf.

În orele de vârf, prețul energiei pe bursă a scăzut dramatic, ajungând la 0,2 euro/MWh, iar România a exportat energie către Ungaria aproape gratuit, utilizând capacitatea maximă a liniei de interconectare. Acest context ridică întrebări despre pregătirea sistemului energetic pentru eventuale colapsuri sau penurii în următorii 10 ani, în condițiile în care planurile de închidere a centralelor pe cărbune continuă.

Potrivit Transelectrica, scenariile de viitor includ scenarii de urgență și măsuri de adaptare pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie, în condițiile în care închiderea accelerată a centralelor pe cărbune ar putea duce la reducerea capacității de producție și la creșterea riscului de criză energetică.

În concluzie, situația sistemului energetic românesc devine tot mai critică, iar deciziile luate acum vor influența stabilitatea țării în sezonul rece următor. Guvernul face eforturi pentru a obține o amânare a termenelor de închidere, însă provocările rămân majore, iar presa maghiară atrage atenția asupra riscurilor de penurie și instabilitate.