Sursă: Observatornews.ro
Mulți părinți greșesc în modul în care gestionează banii de buzunar ai copiilor, oferindu-le prea ușor și fără limite. Antonio, un băiat de șapte ani, are o pușculiță plină, însă părinții nu îi oferă sume mari, dar totuși, greșelile de educație financiară pot avea consecințe pe termen lung.
Antonio povestește că are în jur de 2.000 de lei în pușculiță, dar majoritatea banilor îi folosește pentru dorințe precum o tabletă sau un telefon, apelând frecvent la portofelul mamei pentru alte cheltuieli. Mama lui explică că, în condițiile în care nu merg în mall, cheltuielile săptămânale se ridică la peste o sută de lei pentru dulciuri și jucării, iar o plimbare în mall adaugă încă 200 de lei la buget.
Greșelile părinților în educația financiară a copiilor
Unul dintre cele mai frecvente erori este oferirea excesivă de bani și cumpărarea impulsivă a dorințelor copilului. Consultantul financiar Adrian Asoltanie avertizează că părinții trebuie să învețe copiii să refuze și să nu le ofere totul de la început, pentru a evita crearea unei false senzații de bogăție.
- Oferirea prea rapidă a lucrurilor dorite
- Neîncurajarea responsabilității în gestionarea banilor
- Permisiunea de a cheltui fără limite
- Ignorarea educației despre diferența dintre „vreau“ și „am nevoie“
- Nu stabilirea unor limite clare pentru bani
Importanța educației financiare în familie și școală
Raluca, mamă de doi băieți, este mai atentă la cheltuieli și acordă fiecărui copil o sumă de bani de buzunar, în funcție de vârstă. Cel mic, de nouă ani, adună bani pentru a-și cumpăra cărți, dar părinții încearcă să îi învețe să fie chibzuiti, explicând diferența între dorințe și nevoi.
De la vârsta de cinci ani, părinții pot începe să îi învețe pe copii despre gestionarea banilor, iar în clasa a VIII-a, educația financiară devine materie obligatorie. Specialiștii recomandă ca, până la 14-15 ani, copiii să primească bani cash pentru a vedea clar cât de repede se pot epuiza resursele dacă nu sunt chibzuiți.
Fără o educație adecvată, aproape jumătate dintre tinerii din generația Z ajung să depindă financiar de părinți până aproape de 30 de ani. Astfel, stabilirea unor limite și explicarea responsabilității în gestionarea banilor devin esențiale pentru formarea unor adulți independenți și responsabili.