Sursă: Mediafax.ro
Un exercițiu de gândire critică de la admiterea la Facultatea de Drept a Universității din București a devenit viral pe rețelele sociale, după ce candidații au observat asemănarea cu o glumă de pe TikTok. Evenimentul a avut loc pe 22 iulie 2026, iar subiectele au fost distribuite rapid pe internet.
Exercițiul conținea o întrebare aparent absurdă despre câte plăci de faianță are Simona Halep în casă, o referință clară la o glumă virală de pe TikTok din ultimele luni. În enunț, se menționa că Simona a schimbat plăcile din bucătărie și a cumpărat un număr egal de plăci de gresie și faianță, dar a rămas cu unele nefolosite.
La final, candidații au avut de răspuns la întrebări de logică și deducție, precum dacă anumite afirmații pot fi deduse din enunț. În comentarii, mulți au remarcat asemănarea cu videoclipul viral, iar creatorul glumei, Gioconda, a spus că a aflat din mesajele primite că una dintre replicile sale a fost, indirect, sursă de inspirație pentru exercițiu.
Exercițiu de logică inspirat de gluma virală cu Simona Halep
Subiectul a fost structurat în mai multe întrebări, printre care:
- „Din text putem deduce că:
- Au rămas nefolosite doar plăci de faianță
- Modelul Vocea României a fost folosit mai mult
- Numărul total de plăci cumpărate este impar
- Numărul total de plăci cumpărate este par” - „Dacă Simonei i-au rămas nefolosite plăci din ambele modele, decurge că:
- A folosit doar modelul Vocea României
- A folosit doar modelul Musaca de post
- A cumpărat cel puțin o placă din fiecare model
- A cumpărat același număr de plăci din fiecare model”
Comentariile online au fost pline de reacții, mulți fiind impresionați de modul în care o glumă virală a fost transformată într-un exercițiu de logică pentru admitere. Creatorul Gioconda a menționat că a primit mesaje în care s-a spus că exercițiul a fost, indirect, inspirat de gluma sa.
Reacții și implicații ale glumei virale în mediul educațional
Evenimentul a stârnit discuții despre influența rețelelor sociale asupra procesului educațional și asupra modului în care glumele virale pot ajunge în contexte formale, precum examenele universitare. Autoritățile universitare nu au făcut încă declarații oficiale, însă cazul a devenit rapid subiect de dezbatere în mediul online.
Acest incident evidențiază modul în care cultura digitală și umorul pot influența chiar și cele mai serioase domenii, precum educația și admiterea la facultate. Reacțiile au fost mixte, unii considerând că este o metodă inovatoare de a testa gândirea critică, alții fiind preocupați de eventuale influențe neoficiale asupra subiectelor de examen.
În final, cazul rămâne un exemplu clar despre impactul viralității în mediul academic și despre modul în care glumele pot deveni, uneori, parte integrantă a procesului educațional.