O dronă de fabricație rusească a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane. Incidentul a fost confirmat de autorități, fiind cel mai grav eveniment de acest fel pe teritoriul României de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. În ciuda faptului că datele tehnice verificabile indicau proveniența dronei, pe rețelele sociale s-au răspândit rapid teorii alternative și teorii ale conspirației.

Rețelele sociale au devenit teren fertil pentru dezinformare, iar mesajele alarmiste au generat teamă și confuzie în rândul populației. În loc să se discute despre măsurile de siguranță și despre implicațiile incidentului, online-ul a fost invadat de teorii precum cea a unui atac "sub steag fals" sau că drona ar fi aparținut Ucrainei și ar fi fost folosită pentru a atrage NATO în război. Aceste afirmații nu sunt susținute de date oficiale, ci sunt parte a unei campanii de dezinformare menite să erodeze încrederea în informațiile verificate și în capacitatea statului de a proteja cetățenii.

Care este adevărata miză a campaniilor de dezinformare după incidentul din Galați?

Scopul principal al acestor campanii nu este neapărat să convingă publicul că Ucraina ar fi responsabilă, ci să cultive îndoiala și să relativizeze faptele. În acest mod, se urmărește ca nimeni să nu mai fie sigur de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat și cine poartă responsabilitatea pentru incident. Tonul a fost dat de câțiva influenceri și persoane publice care promovează în mod constant narațiuni favorabile Rusiei.

• Postarea lui Tristan Tate, anchetat pentru trafic de persoane, a fost distribuită de peste 800.000 de ori, sugerând că Ucraina ar fi atacat România pentru a fura fonduri europene.
• Un alt personaj cunoscut, BobbyD, a publicat un videoclip în care doar pune întrebări despre proveniența dronei și despre modul în care aceasta a dispărut de pe radar.
• Mesajele alarmiste au fost amplificate de influenceri care sugerează că incidentul ar putea fi o operațiune "sub steag fals" sau o manipulare menită să destabilizeze România.

Ce consecințe are răspândirea dezinformării în contextul securității naționale?

Dezinformarea în mediul online afectează grav încrederea populației în informațiile oficiale și în capacitatea statului de a asigura securitatea cetățenilor. În plus, astfel de campanii pot crea panică, pot destabiliza opinia publică și pot favoriza acțiuni destabilizatoare din partea unor actori externi sau interni.

Autoritățile române au reiterat faptul că incidentul a fost unul verificat și că drona provenea din Rusia, fiind parte a unui context de război în apropierea granițelor. În același timp, experții avertizează asupra pericolului pe termen lung al răspândirii de informații false, care pot submina eforturile de securitate și pot alimenta tensiuni în societate.

Relevanța acestor campanii de dezinformare nu trebuie subestimată, fiind un instrument de destabilizare în contextul geopolitic actual.