„Nu ne vindem țara” a reapărut pe scena politică din România, fiind inclus în moțiunea de cenzură. În același timp, alte state din Uniunea Europeană gestionează companiile de stat în mod diferit, fie prin participare directă, fie prin privatizare parțială sau totală. În acest articol, jurnaliști din mai multe țări analizează aceste practici și compară cu situația din România.
Guvernul român a raportat că în total există 1.735 de companii de stat, dintre care 1.421 sunt active, iar restul de 314 sunt în faliment, insolvență sau lichidare. Dintre cele active, 436 sunt în subordinea autorităților centrale, restul fiind la nivel local. În România, statul participă direct în economie, însă în alte țări europene, procesul de privatizare a fost mai avansat sau mai controlat, în funcție de contextul politic și economic.
Participarea statului în companii publice în alte state din UE
În Spania, procesul de privatizare a început în anii 1980, sub guverne socialiste, și s-a accelerat în anii 1990, sub guverne conservatoare. În 1997, majoritatea companiilor publice au fost puse în vânzare. În prezent, statul controlează doar 0,4% din piața bursieră spaniolă, după ce în anii 1980 avea control direct asupra a 16,6%. În ultimii ani, însă, statul și-a crescut participarea în anumite companii strategice, precum Telefónica (10%) și Indra (28%).
- Se învârte în jurul holdingului SEPI, care gestionează participări în 14 companii și indirect în peste 100
- Are aproximativ 87.000 de angajați
- Activează în sectoare precum construcții navale, servicii poștale, mass-media, minerit, energie și telecomunicații
- Participarea statului variază de la acțiuni minoritare la control majoritar în anumite domenii
Comparativ cu România: modele și practici
În România, statul participă în peste 1.700 de companii, dar majoritatea sunt inactive sau în dificultate. În alte țări din UE, participarea statului este mai controlată și mai strategică, fie prin privatizare, fie prin participare minoritară în companii cheie. În Cehia, Austria, Lituania și Bulgaria, modelele variază de la privatizare completă la participare minoritară, în funcție de contextul economic și politic.
În plus, în unele state, precum Austria, companiile de stat sunt gestionate cu accent pe eficiență și transparență, fiind supuse unor reglementări stricte. În Bulgaria, statul deține în continuare pachete minoritare în anumite întreprinderi, dar fără control direct total. În Cehia, privatizarea a fost mai avansată, însă anumite sectoare strategice rămân în controlul statului.
În concluzie, modul în care statele din UE gestionează companiile publice diferă, dar toate urmăresc echilibrul între controlul strategic și eficiența economică. România se află încă în proces de adaptare, în timp ce alte țări au implementat modele variate, în funcție de priorități și contexte geopolitice.
