România se confruntă cu un fenomen de emigrare masivă a capitalului uman, în special a specialiștilor, și nu doar a populației generale. Conform unei analize a Alianței Binelui Comun (ABC), în 2020/21, aproape 3,9 milioane de persoane născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, trăiau în țările OECD, față de aproximativ 1,1 milioane cu două decenii în urmă. Astfel, aproape unul din cinci români activi locuiește în străinătate. În același timp, în martie 2026, peste un sfert dintre tinerii între 18 și 35 de ani declarau intenția de a pleca pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.
Principalul motiv pentru emigrare rămâne venitul mai bun, 64,7% dintre tineri indicând această cauză. Însă, decizia de a pleca este influențată și de calitatea serviciilor publice, corupție, perspectivele profesionale și condițiile de viață comparate cu alte state.
Citește și: Ciprian Marica, dezamăgit de jocul Farului în meciul cu Craiova
Emigrarea medicilor și a personalului medical
Un exemplu relevant al fenomenului de emigrare a specialiștilor este sistemul medical. În 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Rata estimată de emigrare era de 28% pentru medici și de 24% pentru asistenți. În 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea din țară, în ciuda salariilor mai mari din ultimii ani. Problemele legate de infrastructură, birocrație și volumul de muncă continuă să influențeze decizia tinerilor medici de a emigra.
De asemenea, datele arată că aproape 60% dintre medicii români tineri consideră plecarea în 2023, iar condițiile de muncă și infrastructura rămân obstacole majore pentru retenție. Emigrarea personalului medical afectează sistemul de sănătate, iar tendința continuă.
În plus, în 2015/16, aproape 800.000 de emigranți români aveau studii superioare, iar aproape jumătate dintre aceștia lucrau în străinătate sub nivelul calificării lor. Fenomenul de emigrare a românilor în Uniunea Europeană este semnificativ, în condițiile în care, la începutul anului 2024, circa 3 milioane de cetățeni români locuiau în alte state membre, reprezentând 22% din totalul cetățenilor români din UE.
De asemenea, în ultimii ani, peste 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost înregistrați ulterior în România, ceea ce indică o schimbare a generației următoare. În 2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv, dar ABC subliniază că este nevoie de măsuri pentru retenție și încurajarea revenirii pe termen lung a talentelor.