Audierile parlamentare din 30 septembrie au dezbătut modul de achitare a indemnizațiilor pentru funcționarii electorali din diaspora, generând discuții aprinse în cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC). Autoritățile au reafirmat menținerea plăților în numerar, argumentând că transferurile bancare ar putea duce la comisioane mari și ar putea afecta secțiile de votare din străinătate.
Discuțiile au fost declanșate în contextul prezentării raportului de audit al Curții de Conturi, care a identificat anumite neconformități în evidența plăților și documentarea personalului implicat în alegeri, inclusiv cele din 2024 și 2025. În raport, se menționează peste 60 de cazuri în care funcționarii nu au semnat listele de prezență, deși și-au îndeplinit atribuțiile în ziua scrutinului.
Citește și: Ministrul Afacerilor Interne laudă protestul pentru Călin Georgescu
Președinta CEC, Angela Caraman, a precizat că evidența plăților s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, fiind acum dispuse liste de prezență, borderouri de plată și procese-verbale semnate de toți membrii secțiilor de votare. Ea a adăugat că ordinul emis de CEC stabilește clar moneda și mecanismul de transfer pentru fiecare țară, pentru a evita situații precum cea din 2025, când un reprezentant din Franța a declarat că a fost plătit „în plic”, fără semnătură.
Deputatul socialist Adrian Lebedinschi a întrebat de ce funcționarii sunt plătiți în numerar și nu prin virament bancar, sugerând chiar deschiderea unor conturi provizorii pentru aceștia. Angela Caraman a explicat dificultățile implementării și faptul că nu toate persoanele sunt de acord cu transferurile, invocând și probleme legate de identificarea și certificarea funcționarilor.
De asemenea, deputatul a menționat că plata cash poate stimula evaziunea fiscală, însă reprezentanta CEC a subliniat că legislația din țările respective permite plata în numerar și că trebuie găsite soluții pentru a echilibra transparența cu dificultățile tehnice.