Sursă: Mediafax.ro

România a depășit pragul de 60% din PIB la datoria publică, conform datelor Eurostat și Ministerului Finanțelor. Cristian Socol a precizat că în ultimul an, datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Datele oficiale arată că datoria guvernamentală a crescut de la 1.013,2 miliarde de lei, la 1.171,6 miliarde de lei, în perioada aprilie 2025 - aprilie 2026. Aceasta înseamnă o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un singur an, adică o medie de circa 434 de milioane de lei în fiecare zi.

Ce înseamnă depășirea pragului de 60% din PIB?

Potrivit economistului Cristian Socol, această depășire a pragului de la Maastricht are implicații directe asupra modului în care va fi analizată și monitorizată situația fiscală a României. În plus, țara noastră va fi supusă unor verificări mai riguroase din partea Uniunii Europene, pentru a evalua sustenabilitatea datoriei publice.

• România va fi monitorizată din punct de vedere tehnic pentru respectarea regulilor fiscale europene;
• Se va intensifica controlul asupra respectării țintelor de deficit și datorie;
• Se vor aplica măsuri mai stricte pentru reducerea riscurilor financiare;
• Legislația națională prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta rapoarte periodice privind evoluția datoriei;
• Depășirea pragului poate duce la creșterea costurilor de împrumut ale țării;

Ce consecințe are creșterea datoriei publice?

Creșterea rapidă a datoriei publice poate afecta stabilitatea economică a țării și poate limita capacitatea Guvernului de a investi în proiecte de dezvoltare. Cristian Socol subliniază că această situație va necesita măsuri de control și ajustare fiscală pentru a preveni riscurile de criză financiară.

În același timp, această creștere a datoriei a fost generată de cheltuieli publice crescute, în contextul măsurilor de sprijin economic și investițiilor în infrastructură. Autoritățile vor trebui să echilibreze nevoia de dezvoltare cu respectarea regulilor fiscale europene pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Reacția oficialilor și analizele economice vor fi esențiale în următoarele luni pentru a evalua impactul acestei depășiri și pentru a decide eventuale măsuri de corecție.