Ministrul Apărării, Radu Miruță, a cerut marți aliaților NATO să disloce temporar în România sisteme anti-dronă, în urma incidentului de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a rănit două persoane. Solicitarea a fost făcută după ce România a cerut sprijin militar pentru a contracara dronele rusești care intră ilegal în spațiul aerian al Alianței.
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat că, în timpul vizitei la cartierul general NATO de la Bruxelles, ministrul Miruță a prezentat situația reală cu care se confruntă țara noastră. El a subliniat riscurile generate de dronele rusești și a justificat solicitarea de sprijin temporar, până la primirea noilor sisteme de apărare cumpărate prin programul SAFE. Acestea din urmă vor fi livrate peste aproximativ un an și jumătate.
Ce măsuri a luat România pentru contracararea dronelor rusești?
Ministrul a precizat că România a folosit deja capabilitățile existente pentru lupta antidronă în zona Dobrogei, dar a recunoscut vulnerabilitățile. În timpul incidentului de la Galați, drona Geran-2 s-a prăbușit peste un bloc, iar autoritățile au avut dificultăți în urmărirea acesteia pe radar. În plus, angajarea țintei cu avioanele F-16 a fost evitată pentru a preveni daune colaterale, din cauza profilului de zbor și a zonei traversate.
- Drone rusești care intră ilegal în spațiul NATO
- Incidente în zona Galați și Delta Dunării
- Dislocarea sistemelor Gepard și MEROPS în alte arii
- Comandarea de sisteme moderne de apărare în valoare de 3 miliarde de euro
- Livrarea sistemelor va începe peste aproximativ 18 luni
Ce urmează pentru apărarea României în contextul conflictului?
Ministrul Miruță a afirmat că România a semnat contracte pentru achiziția de sisteme moderne de apărare antiaeriană și antidronă, dar primele livrări vor avea loc abia peste un an și jumătate. Până atunci, țara noastră solicită sprijin temporar al aliaților NATO pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic.
Reprezentanții militari ai statelor membre NATO vor trebui să propună decidenților politici transferul temporar al sistemelor de apărare, până la finalizarea livrărilor. Ministrul a subliniat că România contribuie semnificativ la apărarea comună și că identificarea vulnerabilităților și reducerea riscurilor sunt priorități ale strategiei naționale.
Reacțiile oficiale ale NATO și ale aliaților vor fi decisive pentru stabilirea măsurilor concrete de sprijin, în condițiile în care riscurile de securitate în regiune continuă să crească.