Subiectul biocombustibililor a fost discutat în cadrul conferinței ZF & ING Bank România - Energy Forward România, unde s-au analizat provocările și oportunitățile din domeniu. În timp ce mari coloși precum BP și Shell au renunțat la proiecte europene din cauza costurilor și a competitivității scăzute, în România, companii precum OMV Petrom continuă investițiile în acest sector.

De exemplu, Shell a anunțat în septembrie 2025 că renunță la fabrica de biocombustibili din Rotterdam, considerată una dintre cele mai mari din Europa, din cauza costurilor ridicate și a problemelor tehnice. Proiectul prevedea producția a până la 820.000 de tone anual de biocombustibili avansați, inclusiv combustibil aviatic durabil din uleiuri și grăsimi uzate. În schimb, OMV Petrom derulează un proiect de 750 milioane de euro la Petrobrazi, care ar trebui să fie gata în 2028 și să devină cea mai mare unitate de biocombustibili din regiune.

De ce companiile europene renunță și ce se întâmplă în România?

La nivel european, strategiile de dezvoltare în domeniul biocombustibililor diferă în funcție de regiune. Shell a suspendat proiectul din Rotterdam după o întrerupere de un an a construcției, din cauza costurilor și a problemelor tehnice. În același timp, alte companii, precum OMV Petrom, continuă să investească pentru a susține tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon.

• Shell a renunțat la fabrica de biocombustibili din Rotterdam din cauza costurilor ridicate și a competitivității scăzute.
• Proiectul din Rotterdam prevedea producția de 820.000 de tone pe an de biocombustibili avansați, inclusiv combustibil durabil pentru aviație.
• OMV Petrom are în derulare un proiect de 750 milioane de euro la Petrobrazi, cu finalizare în 2028, pentru cea mai mare unitate de biocombustibili din regiune.
• Diferențele strategice sunt influențate de reglementările și condițiile de piață din fiecare țară.

Ce provocări și oportunități există în sectorul biocombustibililor?

Conferința a reunit lideri din industrie, autorități și experți internaționali, pentru a discuta soluții de accelerare a investițiilor în energie. În Europa, costurile ridicate și problemele tehnice au condus la retragerea unor proiecte, însă în România, sprijinul pentru proiectele locale continuă, fiind considerate strategice pentru tranziția energetică națională.

Reprezentanții industriei și ai autorităților au subliniat că piața este formată din reglementări stricte, iar firmele aeriene sunt printre principalii cumpărători de biocombustibili durabili. În plus, proiectele locale pot beneficia de sprijin guvernamental și de reglementări favorabile, ceea ce le face mai viabile în contextul actual.

În concluzie, diferențele de strategie între companiile europene și cele din România reflectă nu doar costurile, ci și abordările diferite față de reglementări și piața locală. În timp ce unele mari corporații renunță, firmele din România continuă să investească pentru a susține tranziția energetică națională și pentru a valorifica potențialul sectorului biocombustibililor.