Sursă: Zf.ro

Claudia Sofianu, Partener și lider în People Advisory Services la EY România, afirmă că modul în care muncim influențează direct performanța economică a țării. Într-o piață a muncii tot mai tensionată, nu doar cantitatea de muncă contează, ci și calitatea și sustenabilitatea acesteia.

Într-un interviu recent, ea subliniază că munca nu se întâmplă într-un vid, ci peste oboseală, responsabilități familiale, drumuri și condiții de căldură. Discuția despre echilibrul muncă-viață personală devine astfel o problemă de sustenabilitate a modului de organizare a muncii în România.

Care sunt provocările principale ale pieței muncii în România?

Studiul Consiliului Economic și Social din 2025 evidențiază presiunea asupra angajaților, cauzată de programul prelungit, digitalizare și responsabilități familiale. În 2024, românii au lucrat, în medie, 38,8 ore pe săptămână, peste media UE de 36 de ore. Rata de ocupare pentru grupa 20-64 de ani era de 69,5%, comparativ cu 75,8% în Uniune.

• Programul rigid de muncă
• Lipsa flexibilității
• Volumul mare de responsabilități
• Decizii de retragere din piața muncii
• Migration și lipsa competențelor

Ce impact are modul de organizare a muncii asupra economiei?

Potrivit Claudiei Sofianu, modul în care este organizată munca afectează direct productivitatea și retenția talentelor. Fluctuația de personal, absenteismul și dificultățile în atragerea noilor angajați sunt consecințe directe ale unui sistem rigid și suprasolicitant.

De asemenea, ea atrage atenția că performanța nu mai poate fi măsurată doar prin prezența fizică la birou, ci prin rezultate și adaptabilitate. În condițiile actuale, sustenabilitatea modului de muncă devine o prioritate pentru economia românească.

În concluzie, adaptarea politicilor de resurse umane și flexibilizarea programului de lucru sunt esențiale pentru a asigura o piață a muncii sănătoasă și performantă în România.