Sursă: Mediafax.ro

Lucrările pe secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, considerată cel mai dificil segment al A1, avansează în 2026. Secțiunea de 37,4 km a ajuns la aproape 15% stadiu fizic, însă extinderea proiectului depinde de obținerea acordului revizuit de mediu, conform sursei.

Constructorii italieni și români, Webuild SPA și Tancrad, lucrează pe sectoarele pentru care au primit autorizații de construire, cu peste 1.300 de muncitori și 530 de utilaje. În prezent, se execută amenajări de drumuri de acces, relocări de utilități, excavații, consolidări de ziduri de sprijin și structuri de poduri și tuneluri. Lucrările la cele 15 poduri și cel mai lung tunel rutier din România, tunelul Poiana, sunt în plină desfășurare.

Ce se construiește acum pe cel mai dificil tronson al A1?

Pe traseul secțiunii 3, se realizează următoarele structuri:

• un tunel de 1.780 metri lungime, pentru care se pregătesc platformele și se montează instalațiile TBM;
• 55 de structuri, inclusiv viaducte și poduri, cu stadii de execuție între 50% și 92%;
• 2 noduri rutiere pentru fluidizarea traficului;

Lucrările la poduri și la ecoductul Călinești, unde stadiul fizic a ajuns la 56%, continuă cu excavări, armare și hidroizolații. La tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier din țară, se efectuează în continuare pregătiri pentru forarea galeriilor, urmând ca forajul să înceapă dinspre capătul Sibiu, după analizele geotehnice.

Care sunt pașii următori pentru finalizarea proiectului?

Extinderea lucrărilor depinde de finalizarea și depunerea documentației pentru acordul revizuit de mediu, așteptat în cel mai scurt timp. După emiterea acestuia, autoritățile din subordinea Ministerului Mediului trebuie să analizeze și să emită acordul cu celeritate, pentru ca Ministerul Transporturilor să poată elibera autorizațiile de construire pentru întregul șantier.

Guvernul a aprobat recent noi exproprieri pentru autostrada, vizând peste 400 de imobile, pentru a accelera progresul. În cadrul șantierului, se lucrează la structuri majore, precum tunelul, podurile și nodurile rutiere, pentru a asigura circulația continuă peste Carpați, în cadrul Coridorului Pan-European 4, de la Constanța la frontiera de la Nădlac.

Este esențial ca toate părțile implicate să trateze aceste avize ca pe o prioritate națională, pentru a evita întârzieri suplimentare. Fiecare zi de întârziere în obținerea autorizațiilor înseamnă o zi pierdută pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.