România investește anual în cercetare agricolă aproximativ 100 de milioane de euro, în timp ce Danemarca, deși are de șase ori mai puțin teren agricol, alocă 200 de milioane de euro pentru același sector.

Cu o suprafață de peste 12 milioane de hectare, România depășește de aproape șase ori suprafața Danemarcei, care are doar 2,6 milioane de hectare de teren agricol. În ciuda acestei diferențe, investițiile românești în cercetare sunt semnificativ mai mici, ceea ce afectează direct siguranța și securitatea alimentară a țării.

Impactul investițiilor în cercetare asupra securității alimentare

Specialiștii atrag atenția că lipsa fondurilor alocate cercetării agricole limitează dezvoltarea tehnologiilor moderne și reduce competitivitatea sectorului. "Facem cercetare de subzistență, nu competitivă," afirmă cercetătorii locali, subliniind că fondurile insuficiente împiedică progresul și inovarea în agricultură.

• România investește circa 100 milioane de euro anual în cercetare agricolă
• Danemarca alocă peste 200 milioane de euro, de două ori mai mult
• Suprafața agricolă a României depășește 12 milioane de hectare
• Suprafața Danemarcei este de doar 2,6 milioane de hectare
• În 2025, România a importat alimente și animale vii în valoare de 11,3 miliarde de euro
• Exporturile României au fost de 7,4 miliarde de euro, cu un deficit de 3,9 miliarde

Repercusiuni și perspective pentru agricultura românească

Conform datelor Eurostat, deficitul comercial al României în sectorul alimentar a crescut, iar importurile depășesc exporturile, ceea ce pune în pericol securitatea alimentară. "Lipsa investițiilor în cercetare afectează în mod direct siguranța alimentară a României," afirmă dr. ing. Cătălin Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Autoritățile și cercetătorii solicită creșterea fondurilor pentru cercetare, pentru a dezvolta tehnologii moderne și a reduce dependența de semințe și inputuri externe. În prezent, România rămâne în urmă în comparație cu Danemarca, iar această situație riscă să afecteze pe termen lung securitatea alimentară a țării.