ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din RomâniaDiaspora News — Vocea românilor de pretutindeniCele mai recente știri din RomâniaDiaspora News — Vocea românilor de pretutindeni
ştiinţă-sănătate

Inima dispune de un „mic creier” propriu care o protejează în situații de stres

Radu Constantinescu

Radu Constantinescu

2 min citire
Neuroni în jurul inimii, imagine microscopică
Sursa foto: mediafax.ro

Sursă: Mediafax.ro

O echipă de cercetători de la Universitatea Yale a descoperit că inima nu este controlată exclusiv de creier, ci are propriul său sistem nervos, un adevărat „mic creier”. Acesta joacă un rol esențial în menținerea ritmului cardiac și în protejarea organismului în situații de stres intens.

Studiul, publicat recent în revista Cell, a arătat că sistemul nervos intrinsec al inimii este format dintr-o rețea de neuroni localizați în țesutul adipos din jurul inimii. Acești neuroni comunică între ei și cu creierul, fiind ultima verigă în controlul funcției cardiace. Cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic pentru a identificat două subtipuri distincte de neuroni cardiaci.

Primul grup, denumit Npy+, acționează ca o „frână” pentru inimă. Atunci când acești neuroni au fost stimulați, ritmul cardiac al șoarecilor a încetinit. În schimb, eliminarea lor a provocat insuficiență cardiacă și moartea animalelor, demonstrând că sunt indispensabili pentru funcționarea normală a inimii.

Ce înseamnă descoperirea pentru tratamentul bolilor de inimă?

Specialiștii afirmă că această descoperire schimbă modul în care este percepută relația dintre creier și inimă. Până acum, neuronii inimii erau considerați doar ca transmitători ai comenzilor de la creier, însă noile rezultate sugerează că aceștia pot avea și funcții active de protecție în fața stresului.

  • Studiul a fost realizat pe șoareci modificați genetic
  • A fost identificat un sistem nervos propriu al inimii
  • Neuronii protejează inima în situații de stres
  • Markeri genetici similari au fost găsiți și în neuronii umani
  • Rezultatele pot duce la dezvoltarea unor terapii mai precise pentru infarct, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm

Ce urmează în cercetarea medicală?

Deși studiul a fost efectuat pe animale, cercetătorii susțin că markerii genetici identici au fost descoperiți și în neuronii cardiaci umani. Aceasta sugerează că mecanisme similare ar putea exista și la oameni, deschizând calea pentru terapii inovatoare bazate pe stimularea sistemului nervos al inimii.

Autorii studiului consideră că înțelegerea aprofundată a acestui sistem nervos ar putea duce la tratamente mai eficiente pentru afecțiuni precum infarctul miocardic, insuficiența cardiacă sau tulburările de ritm. În plus, cercetările pot contribui la perfecționarea procedurilor de ablație cardiacă și la dezvoltarea unor terapii personalizate.

surse: mediafax.ro